Cilindrom – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este cilindromul?
Cilindromul este o tumoră benignă rară a glandelor sudoripare, cel mai frecvent localizată pe scalp sau față, dar care poate apărea și pe alte zone ale pielii. Se dezvoltă din structurile anexiale (glande eccrine sau apocrine) și are o creștere lentă.
Cauze și factori de risc
Origine anexială, din glande sudoripare.
Poate apărea sporadic sau în cadrul sindromului Brooke-Spiegler (afecțiune genetică rară, transmisă autosomal dominant).
Asociată cu mutații ale genei CYLD, cu rol de supresor tumoral.
Simptome și manifestări clinice
Noduli rotunzi sau ovalari, bine delimitați, cu consistență fermă.
De obicei nedureroși.
Culoare rozalie sau identică cu pielea.
Pot fi unici sau multipli.
Diagnostic
Examinare clinică pentru identificarea leziunilor.
Examinare histopatologică ce evidențiază:
insule de celule bazaloide,
aspect în „mozaic” sau „țiglărie”,
depuneri de material hialin între celule, cu aspect de „cilindru”.
Tratament
Excizie chirurgicală completă cu margini de siguranță.
În forme multiple: excizii seriate, laser CO₂ sau metode reconstructive.
Evoluție și prognostic
Majoritatea cazurilor au prognostic bun.
Transformarea malignă este rară, dar posibilă în tumori mari, recidivante sau netratate.
În sindromul Brooke-Spiegler este necesară monitorizare pe termen lung.
Concluzie
Cilindromul este o tumoră benignă, tratabilă prin excizie completă. Identificarea formelor genetice și urmărirea periodică sunt esențiale pentru prevenirea recidivelor și a complicațiilor.
Pilomatrixom – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este pilomatrixomul?
Pilomatrixomul (sau pilomatricom, tumora calcificantă Malherbe) este o tumoră benignă a pielii, dezvoltată din celulele matriciale ale foliculului pilos. Este mai frecvent întâlnit la copii și adolescenți, dar poate apărea la orice vârstă.
Cauze și factori de risc
Origine din celulele foliculului pilos.
Incidență mai mare la fete.
Poate apărea sporadic sau în cadrul unor sindroame genetice: Gardner, Rubinstein-Taybi, Turner, trisomie 9.
Simptome și manifestări clinice
Nodul subcutanat ferm, bine delimitat, de obicei nedureros.
Localizări frecvente: față, gât, partea superioară a trunchiului.
Pielea de deasupra poate fi normală sau ușor albăstruie/tensionată.
Creștere lentă, posibil confundat cu chist epidermoid sau lipom.
Diagnostic
Examinare clinică.
Histopatologie cu:
celule bazaloide proliferative,
celule „fantomă” (keratinizate, anucleate),
zone de calcificare și uneori osificare.
Diagnostic diferențial cu: chist epidermoid, lipom, dermatofibrom, calcinoză cutanată, leziuni maligne rare.
Tratament
Excizie chirurgicală completă – metodă de elecție.
Recidiva este rară dacă excizia este completă.
Evoluție și prognostic
Tumoră benignă, fără potențial malign.
Prognostic excelent după tratament.
Formele maligne (pilomatrixcarcinom) sunt extrem de rare.
Concluzie
Pilomatrixomul este o tumoră benignă ușor de tratat prin excizie completă. Identificarea corectă și intervenția precoce previn recidiva și elimină riscul de complicații.
Nevul Albastru – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este nevul albastru?
Nevul albastru este o leziune benignă pigmentată a pielii, cauzată de prezența melanocitelor în stratul profund al dermului. Această localizare produce culoarea albastru-închis sau albastru-negricioasă prin efectul Tyndall.
Cauze și factori de risc
Origine din melanocite dermice.
Poate apărea din copilărie, adolescență sau la adult.
Forme mai mari și multiple pot fi asociate cu un risc ușor crescut de transformare malignă.
Simptome și manifestări clinice
Papulă sau nodul mic (sub 1 cm), bine delimitat, neted, de culoare albastru-închis, gri-albăstrui sau albastru-negricios.
Localizare frecventă: față, scalp, mâini, picioare, dar poate apărea oriunde.
Evoluție stabilă, fără modificări rapide.
Forme clinice
Nev albastru comun – mic, solitar, stabil.
Nev albastru celular – mai mare, nodular, adesea pe fese sau zona sacrală.
Nev albastru atipic – rar, necesită biopsie pentru excluderea melanomului.
Diagnostic
Examinare clinică.
Histopatologie: melanocite fusiforme/dendritice în derm profund, pigment melanic dispersat.
Diagnostic diferențial: melanom nodular, dermatofibrom pigmentat, hemangiom trombozat, tatuaj traumatic.
Riscuri și evoluție
Leziune benignă în majoritatea cazurilor.
Transformarea malignă în melanom este foarte rară, mai ales la formele celulare mari sau atipice.
Monitorizare periodică dacă apar modificări de aspect.
Tratament
Nu necesită tratament în absența modificărilor.
Excizie chirurgicală recomandată dacă:
își schimbă dimensiunea, forma sau culoarea,
devine dureros sau sângerează,
există suspiciune de malignitate.
Concluzie
Nevul albastru este o leziune benignă, ușor de diagnosticat clinic. Excizia este rezervată cazurilor cu modificări suspecte, iar supravegherea regulată asigură prevenirea complicațiilor.
Histiocitom Fibros Benign (Dermatofibrom) – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este dermatofibromul?
Dermatofibromul este o tumoră cutanată benignă, frecvent întâlnită, cauzată de proliferarea fibroblastelor și histiocitelor în derm. De obicei, apare ca reacție proliferativă benignă, posibil după traumatisme minore, precum înțepături de insecte.
Cauze și factori de risc
Traume cutanate minore.
Mai frecvent la femei, în special la vârsta adultă tânără.
Simptome și manifestări clinice
Papulă sau nodul ferm, bine delimitat, rotund sau oval.
Culoare: roz-brună, galben-maronie sau negricioasă.
Dimensiuni: 0,5 – 2 cm.
Semnul „dimple sign”: la comprimarea laterală apare o depresiune centrală.
Localizare frecventă: membrele inferioare (în special gambe), dar poate apărea oriunde.
Diagnostic
Examinare clinică.
Histopatologie: proliferare de celule fusiforme (fibroblaste și histiocite) în derm profund, dispunere în fascicule storiforme, hemosiderină și celule spumoase, epiderm suprapus hiperplazic.
Diagnostic diferențial: nev intradermic, melanom amelanotic, keratoacantom, leiomiom cutanat, dermatofibrosarcom protuberans (în leziuni mari sau atipice).
Riscuri și evoluție
Leziune benignă, fără potențial metastatic.
Foarte rar recidivează după excizie incompletă.
Tratament
Nu necesită tratament dacă este stabil și asimptomatic.
Excizie chirurgicală recomandată dacă:
devine dureroasă sau iritativă,
se ulcerează,
se modifică rapid,
afectează estetic.
Concluzie
Dermatofibromul este o leziune benignă, comună și stabilă, cu prognostic excelent. Monitorizarea sau excizia completă sunt suficiente pentru gestionare.
Lentigo Maligna – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este Lentigo Maligna?
Lentigo Maligna (LM) este o formă in situ de melanom malign, aflată în stadiu precoce, limitată la epiderm, fără invazie dermică. Apare frecvent la vârstnici, pe zonele expuse cronic la soare, în special pe față.
Cauze și factori de risc
Expunere solară cronică.
Fototip cutanat deschis (I–II).
Vârsta peste 60 de ani.
Simptome și manifestări clinice
Placă hiperpigmentată, plană, cu margini neregulate.
Culoare variabilă: maro, gri, negru, uneori albicioasă.
Dezvoltare lentă (ani de zile).
Localizare tipică: nas, obraji, frunte, urechi.
Diagnostic
Dermatoscopie: rețea pigmentară neregulată, pseudorețea, structuri gri-albicioase.
Biopsie – confirmă proliferarea de melanocite atipice în stratul bazal, cu distribuție lentiginioasă.
Diagnostic diferențial: lentigo solar, keratoză actinică pigmentată, keratoză seboreică pigmentată, melanom superficial extensiv.
Riscuri și evoluție
Prognostic excelent în stadiul in situ.
Poate progresa la Lentigo Maligna Melanom (LMM) cu invazie dermică și potențial metastatic.
Tratament
Excizie chirurgicală completă cu margini oncologice.
Alternative (pacienți vârstnici/inoperabili): laser CO₂, imiquimod topic, radioterapie (rar).
Monitorizare periodică pentru depistarea transformării în LMM.
Concluzie
Lentigo Maligna este o formă incipientă de melanom, tratabilă complet dacă este diagnosticată la timp. Supravegherea atentă și excizia precoce previn complicațiile.
Nevul Spitz – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este nevul Spitz?
Nevul Spitz este o tumoră melanocitară benignă, frecvent confundată cu melanomul, mai ales la examinarea clinică și histologică. Apare predominant la copii și adolescenți, dar poate fi întâlnit la orice vârstă.
Cauze și factori de risc
Mai frecvent la persoane cu piele deschisă.
Incidență egală la ambele sexe.
Cel mai des diagnosticat între 3–20 de ani.
Simptome și manifestări clinice
Papulă sau nodul roz, roșu, maro sau pigmentat închis.
Neted, bine delimitat, uneori cu formă de cupolă.
Diametru sub 1 cm.
Creștere rapidă în câteva săptămâni/luni.
Localizare frecventă: față, membre, dar poate apărea oriunde.
Diagnostic
Dermatoscopie – adesea nespecifică, ceea ce impune excizia pentru confirmare.
Histopatologie: proliferare simetrică de melanocite epitelioide și fusiforme, maturare în profunzime, mitoze rare și superficiale, fără atipii marcate sau invazie.
Diagnostic diferențial: melanom, nev pigmentar comun, nev displazic.
Riscuri și evoluție
Leziune benignă cu prognostic excelent.
Risc extrem de redus de malignizare.
Formele atipice („Spitz atipic”) necesită monitorizare atentă.
Tratament
Excizie chirurgicală completă cu margini de siguranță.
Monitorizare clinică, mai ales la pacienții adulți sau în cazurile atipice.
În situații neclare: evaluare multidisciplinară.
Concluzie
Nevul Spitz este o leziune benignă, cu evoluție favorabilă dacă este excizată și diagnosticată corect. Supravegherea rămâne esențială în formele atipice.
Neurofibrom – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este neurofibromul?
Neurofibromul este o tumoră benignă a tecii nervilor periferici, alcătuită din celule Schwann, fibroblaste și celule perineurale. Poate apărea izolat sau ca manifestare a neurofibromatozei tip I (NF1), o boală genetică autozomal dominantă.
Cauze și forme
Sporadic – nodul unic, fără componentă genetică.
Asociat cu NF1 – forme multiple, cu risc crescut de complicații.
Forme clinice
Neurofibrom solitar – nodul bine delimitat.
Neurofibrom plexiform – tumori difuze, infiltrative, tipice pentru NF1.
Neurofibrom difuz – formă plană, infiltrativă, frecvent pe scalp sau trunchi.
Simptome și aspect clinic
Nodul moale, mobil, de obicei nedureros (poate fi sensibil la presiune).
Culoare: normală, roz, brună sau pigmentată.
Localizare: piele, nervi periferici, rar organe interne.
Semn caracteristic: „semnul butonului” – leziunea se retrage la apăsare.
Diagnostic
Clinic – suficient pentru leziunile tipice.
Biopsie – indicată la leziuni atipice sau cu modificări suspecte.
Histologie – proliferare de celule fusiforme, colagen lax, fără atipii.
Diagnostic diferențial
Dermatofibrom, lipom, leiomiom, schwannom, tumori maligne ale tecii nervoase.
Complicații
Transformare malignă (mai ales la neurofibroamele plexiforme din NF1).
Tulburări funcționale locale prin compresia nervilor.
Deformări estetice în formele multiple sau difuze.
Tratament
Excizie chirurgicală în caz de creștere rapidă, durere, suspiciune de malignitate sau motiv estetic.
Monitorizare în formele multiple sau la pacienții cu NF1.
Prognostic
Favorabil în cazurile sporadice.
În NF1, necesită supraveghere atentă din cauza riscului oncologic și complicațiilor neurologice.
Nevul Displazic (Nev Atipic) – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este nevul displazic?
Nevul displazic este o leziune melanocitară benignă, cu trăsături clinice și histologice atipice. Poate semăna cu melanomul, dar nu îndeplinește criteriile complete ale acestuia. Leziunile pot fi sporadice sau parte a sindromului nevilor displazici, asociat cu risc crescut de melanom.
Cauze și context genetic
Apare frecvent la adolescenți și adulți tineri.
Forme sporadice sau familiale (sindromul nevilor displazici).
În sindromul familial, riscul de melanom este semnificativ crescut.
Aspect clinic
Leziune pigmentată, cu margini neregulate și culoare variabilă (maro deschis, maro închis, roz, gri).
Diametru de obicei >5 mm.
Formă asimetrică.
Localizare frecventă: trunchi, gât, scalp, membre.
Deseori leziuni multiple.
Diagnostic
Dermatoscopie: rețele pigmentare atipice, zone de regresie, puncte neregulate.
Examinare histopatologică: arhitectură dezorganizată, atipii melanocitare ușoare-moderate, infiltrat limfocitar perijonctional, fibroplazie lamelară dermică.
Diagnostic diferențial
Melanom in situ, lentigo solar, nev compus benign, keratoacantom pigmentar.
Riscuri și complicații
Transformare malignă mai frecventă la leziunile multiple, mari sau ereditare.
Sindromul nevilor displazici: istoric familial de melanom și >50 nevi atipici.
Tratament
Excizie chirurgicală completă – recomandată dacă există:
Atipii histologice moderate sau severe,
Modificări clinice recente,
Suspiciune de melanom.
Monitorizare dermatologică periodică – esențială la pacienții cu risc crescut sau cu leziuni multiple.
Recomandări generale
Fotoprotecție riguroasă (SPF >30).
Autoexaminare lunară a pielii (regula ABCDE).
Control dermatologic anual sau la 6 luni, în funcție de riscul individual.
Cornul Cutanat (Cornu Cutaneum) – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este Cornul Cutanat?
Cornul cutanat este o formațiune cutanată conică, proeminentă, formată predominant din keratină compactă, asemănătoare unui corn. Este un semn clinic, nu un diagnostic în sine, și poate fi asociat cu leziuni benigne, premaligne sau maligne la bază.
Cauze și factori de risc
Proliferare anormală a keratinocitelor și hiperkeratoză intensă.
Expunere cronică la radiații UV.
Traumatisme repetate.
Vârstă înaintată.
Infecții virale (HPV, uneori implicat).
Aspect clinic
Leziune proeminentă, tare, conică sau cilindrică.
Culoare: galben-brună până la cenușie.
Dimensiuni: câțiva mm până la câțiva cm.
Baza leziunii poate fi eritematoasă, indurată, infiltrată sau sângerândă – importante pentru suspiciunea malignității.
Localizare frecventă: față, scalp, urechi, dosul mâinilor – zone expuse la soare.
Leziuni asociate la bază
Benigne (60%): veruci vulgare, keratoze seboreice, keratoze actinice.
Premaligne: keratoză actinică, boala Bowen.
Maligne (20–25%): carcinom spinocelular (cel mai frecvent), carcinom bazocelular, melanom (rareori).
Diagnostic
Clinic: prin aspectul tipic de „corn”.
Histopatologic: obligatoriu pentru identificarea leziunii de la bază; se realizează prin excizie completă sau biopsie a bazei.
Semne de alarmă pentru malignitate
Bază indurată, ulcerată sau inflamată.
Leziune dureroasă sau cu sângerare spontană.
Vârstă >60 ani.
Istoric de expunere cronică la soare.
Tratament
Excizie chirurgicală completă cu margini de siguranță – metoda de elecție.
Biopsie incizională – dacă leziunea este suspectă sau prea mare pentru excizie completă inițială.
Alte opțiuni (mai rar utilizate): crioterapie, chiuretaj + electrocoagulare, laser – doar pentru leziuni confirmat benigne.
Keratoacantomul (KA) – Cauze, Simptome și Tratament
Ce este Keratoacantomul?
Keratoacantomul este o tumoare cutanată benignă, cu creștere rapidă, asemănătoare clinic și histologic cu carcinomul spinocelular (SCC). Deși benign, poate fi agresiv local și necesită evaluare atentă pentru a exclude malignitatea.
Cauze și factori de risc
Se dezvoltă din foliculul pilos.
Expunere cronică la radiații UV.
Contact cu substanțe carcinogene (gudron, hidrocarburi).
Traumatisme locale sau intervenții chirurgicale.
Imunosupresie.
Uneori: infecție cu HPV (papilomavirus uman).
Aspect clinic
Leziune nodulară, rotundă, bine delimitată.
Centrul crateriform, cu keratină groasă – aspect de „vulcan” sau „crater”.
Creștere rapidă: 1–2 cm în câteva săptămâni.
Poate regresa spontan în 4–6 luni, lăsând adesea cicatrici.
Localizare: față, nas, buze, urechi, scalp, mâini – zone expuse la soare.
Diagnostic diferențial
Carcinom spinocelular (SCC) – cea mai importantă confuzie.
Keratoza actinică.
Bazaliom nodular.
Leishmanioză cutanată (în zone endemice).
Diagnostic
Biopsie excizională sau incizională, incluzând marginea și baza leziunii.
Histopatologie: lobuli de keratinocite cu atipii ușoare, simetrie și maturare periferică, inflamație mixtă la bază, fără invazie perineurală sau vasculară (spre deosebire de SCC).
Tipuri clinice
Sporadic (unic) – cel mai frecvent.
Multiplu (familial) – rar.
Asociat cu sindroame genetice (ex. sindromul Muir-Torre).
Gigant (>3 cm).
Subungual, mucoasă, keratoacantom centrifug.
Tratament
Excizie chirurgicală completă – metodă standard, necesară pentru a exclude SCC.
Alte opțiuni în cazuri selecționate:
Injecții intralezionale cu metotrexat sau 5-fluorouracil.
Crioterapie sau curetaj + electrocoagulare (risc de recidivă).
Radioterapie – doar la pacienți inoperabili.
Prognostic
Prognostic bun, fără potențial metastatic.
Se tratează ca o leziune malignă până la confirmarea benignității.
Carcinomul trichilemal (carcinom trichilemal proliferativ)
Ce este?
Carcinomul trichilemal este o tumoră malignă rară derivată din celulele matricei părului, similar celor din chistul trichilemal. Poate apărea de novo sau prin transformarea malignă a unui chist trichilemal preexistent.
Epidemiologie
Extrem de rar.
Predomină la femei în vârstă (>50 ani).
Localizare frecventă: scalp (zone cu densitate foliculară crescută).
Etiopatogeneză și factori favorizanți
Origine: celulele exterioare ale rădăcinii părului (hair follicle sheath).
Factori favorizanți: traumatisme repetate, inflamații cronice.
Creștere lentă inițial, cu accelerare în faza malignă.
Aspect clinic
Nodul subcutanat, ferm, de obicei nedureros.
Creștere lentă → accelerată în faza malignă.
Dimensiuni variabile, uneori >5 cm.
Suprafață posibil ulcerată, hemoragică sau inflamată.
Poate fi confundat cu: chist epidermoid, chist trichilemal benign, carcinom spinocelular.
Aspect histologic
Celule epiteliale mari, citoplasmă abundentă, nucleoli proeminenți.
Keratinizare abruptă fără strat granular (similar chist trichilemal).
Atypii celulare și mitoze frecvente.
Infiltrare în țesuturile adiacente – semn de malignitate.
Posibilă necroză centrală.
Diagnostic
Biopsie excizională cu margini de siguranță.
Examen histopatologic – criteriul principal de diagnostic.
Eventual CT sau RMN pentru evaluarea invaziei locale în cazuri avansate.
Tratament
Excizie chirurgicală completă cu margini oncologice – metoda standard.
În cazuri selectate sau recurente: radioterapie postoperatorie.
Monitorizare oncologică.
Prognostic
General bun după excizie completă.
Risc scăzut de metastaze la ganglioni sau la distanță.
Recidiva locală posibilă dacă excizia este incompletă.
Molluscum pendulum
(Sinonime: acrocordon, fibroepiteliom moale, skin tag)
Ce este?
Molluscum pendulum este o leziune cutanată benignă, moale, pediculată, formată din țesut conjunctiv și epitelial. Este frecvent întâlnită și nu are potențial malign.
Epidemiologie
Foarte frecventă la adulți, mai ales >40 ani.
Incidența crește cu vârsta, obezitatea, sindromul metabolic și diabetul zaharat.
Poate apărea și în sarcină, sub influența modificărilor hormonale.
Aspect clinic
Papulă moale, pediculată („cu codiță”), culoare normală, brună sau ușor pigmentată.
Dimensiuni: 1–2 mm până la 1–2 cm.
Poate fi solitară sau multiplu-diseminată.
Localizare frecventă: gât, axile, pleoape, submamar, inghinal, zone de frecare.
Simptome
De obicei asimptomatice.
Pot deveni iritate, dureroase sau sângera dacă sunt traumatizate (ex: frecare cu haine sau bijuterii).
Rar se pot torsiona și necroza spontan.
Histopatologie
Proliferare de țesut conjunctiv lax acoperit de epiderm normal sau hiperplazic.
Fără atipii sau invazie.
Examen histologic necesar doar dacă leziunea este atipică sau excizată.
Diagnostic diferențial
Papiloame virale (HPV)
Keratoze seboreice
Nevi dermici pediculați
Condiloame acuminate (zona genitală)
Leziuni maligne (dacă sunt mari, ulcerate sau sângerează)
Tratament
De obicei, doar pentru estetic sau confort:
Excizie chirurgicală simplă (bisturiu/foarfece)
Electrocoagulare
Crioterapie cu azot lichid
Laser CO₂ – în cazuri multiple sau în zone vizibile
⚠️ Nu recidivează după excizie completă.
Educație pentru pacient
Leziune benignă, fără risc oncologic.
Nu se transmite și nu este cauzată de virusuri.
Îndepărtarea este simplă și nu necesită internare.
Dermatofibrom
(Sinonim: histiocitom fibros benign)
Ce este?
Dermatofibromul este o tumoră cutanată benignă, formată din proliferare de fibroblaste și histiocite în dermul profund. Se prezintă sub forma unui nodul ferm, bine delimitat, frecvent confundat cu alte leziuni benigne ale pielii.
Epidemiologie
Frecvent la adulți tineri (20–40 ani).
Mai des întâlnit la femei.
Leziuni unice sau multiple.
Factori declanșatori: traumatisme minore (înțepături de insecte, microleziuni).
Aspect clinic
Nodul ferm, rotund sau oval, de culoare maro, brună, gri-roșiatică.
Diametru: 0,5 – 1,5 cm.
Fixat la derm, mobil față de planurile profunde.
Semn caracteristic: „dimpling” – la compresie laterală, leziunea se retrage („găurește”) în piele.
Localizare: membre inferioare, brațe, trunchi.
Simptome
De obicei asimptomatic.
Uneori ușor dureros sau pruriginos la atingere sau traumatism.
Creștere lentă, stabil în timp.
Histopatologie
Proliferare de fibroblaste fusiforme și histiocite, cu colagen dens în derm.
Delimitare frecventă de o zonă de colagen sclerotic.
Fără atipii sau mitoze anormale.
Diagnostic diferențial
Nevus dermic
Melanom nodular (dacă pigmentat)
Keratoacantom
Tumori cutanate (carcinom bazocelular sau scuamos)
Dermatofibrosarcom protuberans (DFSP) – mai rare
Tratament
Observație dacă leziunea este tipică și asimptomatică.
Excizie chirurgicală completă – indicată dacă leziunea devine simptomatică, crește, este dureroasă sau pacientul dorește îndepărtarea.
Rareori recidivează dacă excizia este completă.
Prognostic
Excelent. Leziune benignă, fără risc de transformare malignă.
Stabilă sau lent regresivă în timp.
Hemangiom
(Sinonime: hemangiom infantil, angioma capilară, tumoră vasculară benignă)
Ce este?
Hemangiomul este o tumoră vasculară benignă, frecvent congenitală, caracterizată prin proliferarea capilarelor sau vaselor de sânge. Este cea mai frecventă tumoră benignă la sugari.
Clasificare
Hemangiom infantil – apare la 1–4 săptămâni după naștere, cu creștere rapidă.
Hemangiom congenital – prezent la naștere (subtipuri: rapid sau lent involutiv).
După structură histologică: capilar, cavernos, mixt.
Epidemiologie
Apare la 1 din 10 nou-născuți.
Mai frecvent la fete, prematuri și sarcini gemelare.
Localizare: față, scalp, trunchi, extremități.
Aspect clinic
Leziune roșie intensă, moale, bine delimitată („pata de căpșună”).
Crește rapid în primele luni de viață.
Poate fi superficial, profund sau mixt.
Ulcerarea este o complicație frecventă.
Evoluție naturală (hemangiom infantil)
Fază proliferativă: creștere rapidă (0–12 luni).
Fază de stabilizare: 12–18 luni.
Fază de involuție: regresie lentă până la 5–10 ani.
50% dispar complet până la 5 ani, 90% până la 10 ani.
Complicații
Ulcerație, sângerare, infecție.
Compresie pe structuri anatomice (ochi, căi respiratorii).
Cicatrici reziduale după involuție.
Diagnostic
Clinic în majoritatea cazurilor.
Ecografie Doppler – pentru leziuni profunde sau atipice.
RMN – pentru leziuni voluminoase sau cu suspiciune de afectare internă.
Tratament
Observație – în majoritatea cazurilor necomplicate.
Propranolol oral – tratamentul de primă linie pentru hemangioame problematice (1–3 mg/kg/zi).
Alte opțiuni: corticosteroizi, laser, interferon (în cazuri selecționate).
Excizie chirurgicală – dacă leziunea este simptomatică sau reziduală.
Indicații de tratament activ
Hemangioame în zona oculară, nazală, bucală sau gât.
Leziuni ulcerate sau sângerânde.
Hemangioame care afectează funcția sau pot lăsa cicatrici importante.
Histopatologie
Proliferare de celule endoteliale și vase capilare înghesuite.
Fără atipii sau mitoze patologice.
În involuție: fibroză și depunere de grăsime.
Prognostic
Excelent pentru hemangioamele necomplicate.
Majoritatea se remit complet, unele pot lăsa cicatrici minore.
Carcinom bazocelular (CBC)
(Sinonime: epiteliom bazocelular, bazaliom)
Ce este?
CBC este o tumoră cutanată malignă derivată din celulele bazale ale epidermului sau anexelor cutanate. Are creștere lentă, invazivă local, dar extrem de rar metastazează.
Epidemiologie
Cel mai frecvent cancer cutanat (≈75–80%).
Afectează predominant persoanele >50 ani.
Mai frecvent la bărbați și la persoanele cu fototip deschis (I–II).
Localizare: față, gât, urechi, scalp – zone expuse la soare.
Factori de risc
Expunere cronică la radiații UV.
Piele deschisă, arsuri solare în copilărie.
Imunosupresie (transplant, HIV).
Sindroame genetice (ex: sindromul Gorlin-Goltz).
Aspect clinic
Papulă perlată cu margini translucide și telangiectazii.
Poate ulcera central – aspect de „ulcus rodens”.
Forme clinice
Nodular (cel mai frecvent)
Ulcerativ
Sclerodermiform (infiltrativ, agresiv)
Pigmentar
Superficial (plagă eritematoasă, mai frecvent pe trunchi)
Diagnostic
Clinic + dermatoscopie.
Confirmare prin biopsie cutanată/excizie.
Histologie: noduli de celule bazaloide, palisadare periferică, artefacte de retracție.
Diagnostic diferențial
Melanom (în forme pigmentate)
Carcinom spinocelular
Keratoacantom
Dermatofibrom
Tratament
Excizie chirurgicală cu margini de siguranță (3–5 mm).
Microchirurgie Mohs – pentru leziuni recidivante sau în zone critice (față, nas, ureche).
Terapie topică (imiquimod, 5-FU) – forme superficiale.
Radioterapie – pacienți inoperabili.
Vismodegib, sonidegib – inhibitori hedgehog pathway, în forme local avansate/metastatice.
Prognostic și recidivă
Prognostic excelent cu tratament adecvat.
Risc de recidivă locală, mai ales în formele infiltrative sau după excizii incomplete.
Metastazare extrem de rară (<0,1%).
Histopatologie
Noduli de celule bazaloide cu palisadare periferică.
Clefting între tumoare și stromă.
Forme agresive: infiltrativ, micronodular, morfeiform.
Lipom
(Tumoră benignă a țesutului adipos)
Ce este?
Lipomul este o tumoră benignă alcătuită din adipocite mature, reprezentând cea mai frecventă tumoră benignă a țesuturilor moi.
Epidemiologie
Vârstă: 40–60 ani
Sex: ambele sexe, ușor mai frecvent la bărbați
Poate fi singular sau multiplu (lipomatoză)
Localizare frecventă
Trunchi (spate, umeri)
Gât
Coapse, brațe
Rareori: organe interne, tract gastrointestinal, mediastin, retroperitoneu
Aspect clinic
Nodul moale, mobil, nedureros
Dimensiuni variabile: 1–10 cm sau mai mare
Creștere lentă
De obicei subcutanat, dar pot apărea forme profunde
Diagnostic
Clinic în majoritatea cazurilor
Ecografie: formațiune hiperecogenă, bine delimitată
RMN: pentru lipom profunde sau intramusculare
Biopsie/excizie: confirmare histologică la cazuri atipice
Histopatologie
Adipocite mature, identice cu cele normale
Țesut conjunctiv slab vascularizat între celule
Fără atipii sau mitoze
Diagnostic diferențial
Liposarcom (formă malignă)
Chist sebaceu
Neurofibrom
Hemangiom
Tratament
Excizie chirurgicală completă – singurul tratament curativ
Indicații:
Durere sau disconfort
Creștere rapidă
Localizare estetică/funcțională neplăcută
Incertitudine diagnostică
Prognostic
Excelent. Leziune benignă, fără risc de malignizare
Rareori recidivează după excizie completă
Lipomatoza
(Afecțiune caracterizată prin prezența multiplilor lipoame)
Ce este?
Lipomatoza reprezintă acumularea multiplă de lipoame subcutanate sau viscerale, simetric distribuite. Poate fi sporadică sau ereditară.
Forme clinice majore
Lipomatoza benignă simetrică (Boerhaave-Madelung disease)
Acumulare de grăsime la nivelul gâtului, umerilor, brațelor
Mai frecvent la bărbați cu consum cronic de alcool
Lipomatoză familială multiplă
Moștenire autosomal dominantă
Lipomatoza viscerală
Afectare internă (ex: pericard, retroperitoneu)
Lipomatoza epidurală
În canalul spinal, poate cauza compresie medulară
Sindroame genetice asociate
Sindromul Dercum (lipomatoză dureroasă)
Sindromul Bannayan-Riley-Ruvalcaba
Sindromul Cowden
Complicații posibile
Compresii nervoase sau vasculare (mai ales în formele profunde)
Dureri cronice (în sindromul Dercum)
Tulburări estetice sau funcționale
Diagnostic
Clinic + imagistic: ecografie, RMN, CT
Histologic: identic cu lipomul simplu
Tratament
Chirurgical: excizie selectivă pentru leziuni simptomatice
Management conservator: dacă nu există afectare funcțională sau estetică severă
Recidive frecvente în formele generalizate
Prognostic
Benign, dar poate cauza complicații estetice sau funcționale
Necesită monitorizare în formele extinse sau viscerale
Nevul Congenital Gigant (NCG)
(Malformație melanocitară prezentă la naștere sau în primele săptămâni de viață)
Definiție:
Leziune pigmentată mare, prezentă la naștere sau apărută precoce, cu risc oncologic și psihosocial semnificativ.
Criterii de dimensiune:
Adult: ≥20 cm diametru
Nou-născut: ≥9 cm pe scalp / ≥6 cm pe trunchi
Poate acoperi regiuni extinse: spate, fese, scalp
Etiopatogenie:
Mutatii somatice: NRAS, BRAF în melanocite
Afectează dezvoltarea melanocitelor în perioada embrionară
Face parte din malformațiile hamartomatoase
Aspect clinic:
Leziune bine delimitată, brună-maro sau neagră
Suprafața poate fi: netedă sau rugoasă, cu hipertricoză (păr terminal dens)
Sateliți pigmentari frecvent prezenți în jur
Formă neregulată, uneori „pelerină” pe trunchi și umeri
Epidemiologie:
Incidență rară: 1:20.000 – 1:500.000 nou-născuți
Mai frecvent la femele
Riscuri asociate:
Melanom cutanat: 5–10%, mai ales primii 5 ani
Melanom leptomeningeal: asociat cu melanoza neurocutanată (NCM)
Ulcerații, sângerări, suprainfecții
Impact psihologic semnificativ
Evaluare și diagnostic:
Examinare clinică completă la naștere
RMN cerebral și spinal în primul an → excludere NCM
Biopsie cutanată doar la modificări suspecte
Dermatoscopie digitală și fotografii periodice pentru urmărire
Tratament:
Abordare multidisciplinară
Chirurgical: excizie completă dacă este posibilă
Excizie în etape, expandoare tisulare, grefe sau lambouri
Laser CO₂ / erbium: pentru îmbunătățire estetică, NU reduce riscul de melanom
Suport psihologic: pentru pacient și familie
Management pe termen lung:
Monitorizare dermatologică periodică
RMN repetat dacă apar semne neurologice
Educația părinților asupra semnelor de transformare malignă
Melanoza neurocutanată (NCM):
Afectare leptomeningeală cu melanocite aberante
Manifestări: convulsii, hipertensiune intracraniană, regres neuropsihic
Investigații: RMN cu contrast + puncție lombară
Prognostic sever în cazurile cu afectare CNS
RO 
RU